Primarii perioadei interbelice

1. Pandele Tarușanu: octombrie 1919 - ianuarie 1920;
2. Gh. Gheorghian: ianuarie 1920 - februarie 1922 - A propus înfiinţarea “Muzeului Comunal Bucureşti”, idee aprobbată de Consiliul Comunal la finalul anului 1921. Noul muzeu urma să fie deschis la Casa Moruzi de pe Calea Victoriei nr.117, zisă şi Casa cu lanţuri, construită în 1825. Mandatul său de doar doi ani nu i-a permis să-şi vadă planul pus în aplicare. Muzeul a fost deschis abia în 22 noiembrie 1931, în prezenţa primarului de atunci, Dem I. Dobrescu zis “primarul târnăcop”.
3. Matei Gh. Corbescu: februarie 1922 - decembrie 1922 - În timpul mandatului său, la Bucureşti, s-a organizat o paradă paradă în cinstea Marii Uniri. Cel mai potrivit loc pentru eveniment era Arcul de Triumf. La vremea respectivă, singurul arc de triumf din Capitală era construit  dintr-un material care nu rezista ploilor. Matei Gh. Corbescu a venit cu propunerea ca un nou Arc de Triumf, din lemn,  să fie ridicat până când se vor găsi bani de unul impunător. A fost criticat pentru iniţiativa. Compozitorul George Enescu i-a scris atunci primarului: „ Dar adevăratul Arc de Triumf, pe când?”
4. Lucian Skupiewski: februarie 1923 - aprilie 1923 - Skupiewski a fost unul dintre prietenii regelui Carol al II-lea şi face parte din familia strămoşilor preşedintelui Poloniei Lech Kacinski , decedat într-un accident aviatic. Lucian Skupiewski şi-a dedicat întreaga viaţă îngrijirii bolnavilor şi a organizat şi condus toate spitalele de răniţi din împrejurimile Bucureştiului, în timpul Primului Război Mondial. În timpul mandatului său, şi-a continuat activitatea medicală. A lucrat în cadrul organizaţiei "Refugiilor pentru lăuze sărace" şi a fost director al maternităţii din Calea Grivilei, pe care mai apoi a transformat-o într-un spital specializat.
5. Ioan E. Costinescu: (1) aprilie 1923 - aprilie 1926;
6. Anibal Teodorescu: aprilie 1926 - iulie 1927- Anibal Teodorescu a fost jurist şi membru corespondent al Academiei Române. A publicat mai multe lucrări în care trata problema administraţiei locale şi a autonomiei locale. Principiul său era acela că autonomia locală duce la o descentralizare administrativă. 
7. Ioan E. Costinescu: (2) iulie 1927 - noiembrie 1928;
8. Gh. Gheorghian: (2) decembrie 1928 - ianuarie 1929;
9. Dem I. Dobrescu: februarie 1929 - ianuarie 1934 - A fost supranumit “primarul târnăcop” din cauza numeroaselor proiecte urbanistice pe care le-a derulat. El a fost cel care a iniţiat construcţia de ştranduri în Capitală, a lărgit marile artere ale Bucureştiului, spre exemplu Calea Victoriei, şi a făcut parcurile Snagov şi Băneasa. Spunea că vrea să îi facă pe bucureşteni să iubească Bucureştiul.
   A fost acuzat că a realizat lucrările din zona Unirii doar pentru a-şi sluji grupurile de interese: pavajele s-au deteriorat repede şi trebuiau refăcute. Faptul că Dobrescu a dispus construirea ştrandurilor din Capitală nu a fost pe placul tuturor. Acest obicei nu era privit cu ochi buni la vremea respectivă. A fost ameninţat cu moartea pentru că a vrut să amenajeze lacurile din zona Colentinei, pentru că se presupunea că acolo s-ar fi scăldat Mihai Viteazul.
10. Al. Gh. Donescu: martie 1934 - ianuarie 1938 - În perioada în care Donescu s-a aflat la cârma Capitalei în Bucureşti a fost iniţiată o sărbătoare anuală a oraşului, “Luna Bucureştilor”. În plus,  a fost construit Arcul de Triumf actual şi a fost inaugurată Grădina Botanică.
11. Constantin C. Brăiesku: ianuarie 1938 - februarie 1938;
12. Iulian Peter: februarie 1938 - septembrie 1938 - Primarul a avut iniţiativa de a monta o statuie a lui Constantin Brâncoveanu în curtea bisericii Sf. Gheorghe-Nou, acolo unde este înmormântat domnitorul.
13. general Victor Dombrovski: (1) septembrie 1938 -septembrie 1940 - Generalul a avut o preocupare constantă pentru infrastructura drumurilor din capitală şi traficul care începea să fie o problemă din cauza faptului că străzile erau tăiate de multe căi ferate. În timpul mandatului său a fost deschis pasajul inferior din Calea Grivitei, au fost lărgite şi a modernizate artere central de circulaţie (Calea Victoriei, Strazile Smardan, Domnei, Batistei, Vasile Conta), s-a inaugurat Bulevardul Mareşal Constantin Prezan şi o nouă arteră a Şoselei Kisseleff a fost dată în folosinţă. Dombrovski a amenajat Piata Palatului şi a construit Şcoala Superioară de Război, dar a amenajat şi lacuri ca Băneasa, Herăstrău, Floreasca şi Tei. A dat locuinţe muncitorilor şi a făcut demersuri pentru ca mai multe zone din oraş să aibă curent electric.
14. G.I. Vântu: septembrie 1940 - februarie 1941;