Titi Botez

Titi Botez (n. 1902, București - d. 1957, București)

S-a născut în anul 1902 la București. A urmat cursul de canto clasic la Academia Regală de Muzică și Artă Dramtică din București, după ce trecuse și pe la Conservatoarele particulare Alberto della Pregola și Egizio Massini.
A fost vedeta Teatrului de Revistă Cărăbuș, a cântat și sub bagheta lui Ion Vasilescu la Teatrul Alhambra (până la aducerea lui Ion Dacian de la Opera Română din Cluj), sfârșindu-și prea timpuriu, cariera de solist vocal la Teatrul de Stat de Estradă din Capitală.
A cântat la restaurantele și barurile cele mai rafinate (Zissu, Colonade, Dori-Parc) cu cele mai bune orchestre ale perioadei. A lansat la Radio paginile muzicale de referință ale marilor compozitori ai epocii, precum: Ion Vasilescu, Gherase Dendrino, Elly Roman, Petre Andreescu, Claude Romano, Ionel Fernic, Nello Manzatti, Nicolae Vlădoianu, George Corologos, Mișu Constantinescu.
A apărut și în filmele muzicale: Bing-Bang în 1934 (film regizat de cuplul Stroe și Vasilache), Doamna de la etajul II în 1937 (alături de orchestra lui Petrică Moțoi) și Alo, București! în 1944.
A fost poreclit de presa epocii „eternul îndrăgostit”, fiindcă de la Maria Tănase și toate cântărețele de la teatrele Cărăbuș și Alhambra până la Rosita Serena (partenera din filmul Alo, București) și admiratoarele anonime, i-au stat în preajmă de-a lungul deceniului de strălucire artistică.

(sursa: Wikipedia)

Femeia, eterna poveste
 
Crizanteme
 
Marcitta
 
Mi-e dor de sarutarea ta
 
Sub balcon eu ti-am cantat o serenada
 
Un planset de vioara
 
Spune-mi unde, cand si cum
 
Cand felinarele se aprind
 
La casuta alba
 
Ia din viata ce-i frumos
 
Fetitele din Bucuresti